Primele atestări arheologice, referitoare la teritoriul comunei Galda, ne sunt prezentate de Vasile Pârvan în „Getica”. Astfel, la Cetea, au fost descoperite urme ale culturii Hallas-tatt, un tezaur monetar din timpul lui Caesar si Augustus (denari imperiali), depozite, ateliere şi lănci. Dovezile materiale şi documentare atestă apartenenţa perimetrului Galdei de Jos la voievodatul de la Bălgrad, nucleu al unei organizări de tip feudal incipient.
Cele mai multe sate ale comunei sunt atestate documentar în perioada feudalismului timpuriu: Oiejdea – 1238, Galda de Jos – 1287, Benic – 1299, Mesentea – 1303,Cetea – 1337.
Urmează o serie de documente ce amintesc de activitatea locuitorilor satelor, schimbarea stăpânitorilor (1337), sau jafurile efectuate de castelanii de la Piatra Cetii (1352).
Din perioda feudalismului târziu s-au păstrat mai multe documente şi unele construcţii precum: biserica din lemn din Galda de Jos (1580), Castelul construit în sec XVII.
Răsculaţii lui Horia au primit sprijin din partea locuitorilor din satele Galda de Jos şi Cetea. Riscându-şi propria libertate sătenii din Galda de Jos au protejat pe Crăişorul Munţilor, atunci când acesta era urmărit de autorităţile imperiale.
Răscoala lui Horia Cloşca şi Crişan a avut un sprijin deosebit din partea populaţiei satelor Galda de Jos şi Cetea, pe unde Horia a trecut si a fost ocrotit de către locuitorii satului Galda de Jos, atunci când se afla sub urmărirea autoritarilor imperiale.
Revoluţia de la 1848 a însemnat o perioada de puternice framantari si pentru locuitorii comunei Galda de Jos, care in număr foarte mare s-au înrolat in armatele revoluţionare si au participat la luptele duse la Cheile Galzii in 1849.
In satele care au format legiunea comandata de Avram Iancu, numita <Auraria Gemina>, făcea parte si Galda de Sus, iar preotul Nicolae Bucur din Galda de Jos a fost tribun a lui Iancu.
Întreaga comună poartă amprenta unor evenimente majore în istoria poporului român.
Un trecut marcat de fapte şi evenimente glorioase obligă la un prezent onorant şi la un viitor pe măsura trecutului…” ce va fi locul ce urme ale trecutului nu poartă? O fâşie de lut ce nimic nu spune” sau formulat inegalabil de Nicolae Iorga „Cine nu are trecut, nu are pe ce-şi clădi viitorul”.
Iar dacă ne transferăm privirea din retrospectiv în timp pe momentul actual vom observa că evoluţia comunei în plan social şi spiritual este una de care înaintaşii acestor locuri pot fi mândri.
Principalele legături cu comunele din teritoriul înconjurător sunt asigurate prin şosele asfaltate, linia de cale ferata trece prin vecinătatea comunei, gările cele mai apropiate Coslariu si Teius se afla la 4-5 km distanta de reşedinţa comunei, iar şoseaua naţionala ce trece la aprox. 2 km, asigura legătura cu municipiul Alba Iulia si oraşul Aiud.
Teritoriul comunei prezintă o poziţie pitoreasca, cu un potenţial turistic valoros prin Cheile Galzii, Piatra Cetii, Cascadele Băii Romane de la Cetea.
Istoria localității și a comunei Galda de Jos este deosebit de interesantă, rădăcinile acesteia fiind înfipte chiar în primele etape ale existenței umane pe aceste meleaguri transilvănene. Din timpuri străvechi, Valea Mureșului a oferit condiții foarte favorabile întemeierii și dezvoltării multor așezări omenești. Galda de Jos este una dintre aceste așezări multiseculare, apreciată de-a lungul existenței sale, deseori, ca o localitate de reală însemnătate.
Datele referitoare la existența localității provin, în marea majoritate, din săpături arheologice și obiecte descoperite, din registre bisericești, însemnări făcute de cronicari, precum și din diferite documente statistice și de administrație.
Sursa: https://scoalagalda.ro/istoric/
