În centrul satului Galda de Jos au fost ridicate un monument și o troiță sculptată în lemn, în semn de recunoștință față de eroii satului și ai comunei Galda de Jos, care și-au jertfit viața pentru libertatea, credința și demnitatea poporului român.

Cele două monumente comemorează sacrificiul celor care au luptat cu eroism în Primul Război Mondial și în Al Doilea Război Mondial, contribuind la reîntregirea țării și la păstrarea idealurilor de unitate și demnitate națională.

Sursa: https://roumania.wixsite.com/galda/monumente-istorice

Începuturile și etapele sale constructive sunt greu de stabilit, astfel încât datările se încadrează între secolele al XV-lea și al XVII-lea. Pe locul unei biserici mai vechi a fost zidită, în anul 1715, biserica „Nașterea Mariei”, un monument care îmbină armonios formele unei construcții de zid cu un acoperiș specific bisericilor de lemn.

Biserica este menționată documentar în anul 1723. A fost ridicată pe un promontoriu, dominând depresiunea în care este amplasat actualul sat Galda de Jos. Construită din piatră de râu și de carieră, este singura clădire de pe culme, ridicată în vecinătatea castelului Kemény.

Edificiul prezintă o absidă semicirculară, considerată de inspirație romanică, un naos dreptunghiular semicilindric, tâmplă de zid cu două uși, contraforți și o fereastră circulară cu elemente gotice. În secolul al XVIII-lea au fost adăugate pronaosul și turnul-clopotniță, ambele cu elemente de inspirație barocă. În interior, pictura din secolul al XVIII-lea este încă vizibilă pe catapeteasmă. Lăcașul de cult face parte din lista monumentelor istorice înscrise în Patrimoniul Național al României.

Biserica a fost, de-a lungul timpului, capelă de rugăciune pentru familia Albini, biserică a comunității din Galda de Jos, dar și loc de închinăciune pentru deținuții politici din castelul Kemény, aflat în apropiere. În prezent, biserica se află în inventarul Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia și este proprietatea și în administrarea directă a Mănăstirii Râmeț.

Institutul Național al Patrimoniului Român a lansat, la data de 27 iulie 2012, o licitație publică pentru lucrarea de restaurare a monumentului. Firma restauratoare a decopertat șindrila de pe acoperiș, a montat schele, a întocmit proiectele de restaurare și a realizat estimări de materiale. Din păcate, alocația bugetară a fost de doar 10% din suma promisă, iar ulterior finanțarea s-a oprit. Astfel, pentru anul 2013 nu s-au mai alocat fonduri, iar lucrările de restaurare au stagnat, în detrimentul conservării acestui simbol religios și istoric.

Primăria și Parohia Galda de Jos și-au unit eforturile pentru protejarea și conservarea monumentului. Ignorând termenele și amânările bugetare venite de la București, primarul și preotul paroh din Galda de Jos au continuat, cu resurse proprii, planul de refacere a bisericii. Parohia, sprijinită de Primărie, a suportat cheltuielile pentru refacerea acoperișului (cu bârne și căpriori din pădurea comunală), în contul cheltuielilor pe care statul ar fi trebuit să le acopere pentru refacerea picturilor interioare.

Prin Parohia Galda de Jos au fost virate fonduri și materiale de la bugetul local, destinate confecționării structurii de rezistență a acoperișului și reabilitării acestuia, pentru a proteja de intemperii interiorul secular al monumentului, în așteptarea unei noi finanțări pentru continuarea lucrărilor de restaurare.

La data de 22 martie 1906 s-a pus piatra de temelie a noii biserici din Galda de Jos, purtând hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Organizarea lucrărilor a fost coordonată de preotul Aurel Hulea, împreună cu credincioșii din Galda de Jos. Meșterii Anghel Roșca și Ștefan Crișan din Alba Iulia au finalizat construcția la 19 august 1906, după care biserica a fost dotată, împodobită și sfințită, prima slujbă fiind oficiată în cinstea Sfântului Ierarh Nicolae.

Intrarea în biserică se face printr-o încăpere deasupra căreia se ridică turnul cu un clopot adus din biserica veche (1922), cântărind 93 kg, și altul din 1976, de 225 kg. Alăturat acestei încăperi se află alte două spații, fiecare cu uși separate: prin dreapta se urcă în turn, iar prin stânga, la foișor. În fața celor trei încăperi se ridică turnulețe cu acoperișuri ascuțite. Încăperea de la intrare, spre clopote, este amenajată ca spațiu pentru lumânări.

După o așteptare de mai mulți ani, pictorul Ion Preduț din Orăștie a început, în toamna anului 1989, lucrările de pictură, continuate în 1991 și finalizate în perioada 1993–1995. În foișor sunt pictate cele trei mari catedrale – Alba Iulia, Iași și Curtea de Argeș – precum și cei patru patriarhi români, mitropoliții Andrei Șaguna și Simion Ștefan, alături de litografiile celor două biserici galdene.

Sursa: https://roumania.wixsite.com/galda/monumente-istorice