Rezervația naturală Cheile Întregalde este situată în partea central-estica a Munților Trascăului, pe cursul superior al râului Valea Gălzii. Suprafața rezervației este de 130 ha, altitudinea maximă fiind de 1.139 m, iar cea minimă de 500 m. Cheile fac parte din sistemul de chei care traversează masivul calcaros al culmii Ciumerna–Bedeleu, în vestul Munților Trascăului, și prezintă un relief deosebit de pitoresc, cu numeroase abrupturi, creste ascuțite și turnuri, care adăpostesc totodată specii rare de plante, precum floarea-de-colț.
În partea de vest, rezervația este delimitată de versanții abrupți și de glacisul care coboară din vârfurile Plaiu (1.174 m) la nord și cota 1.119 m din apropierea Vârfului Pleșa la sud, până în Valea Gălzii, paralel cu Pârâul Șindrilesei, ce vine dinspre sud și se suprapune exact pe limita dintre comunele Galda de Jos și Întregalde.
Limita estică este formată din fundurile a două văi temporare, care coboară din masivele calcaroase Plaiu și Pleșa Caprei. Limitele nordică și sudică sunt, în fapt, vârfurile Plaiu și Pleșa Caprei.
Limita cheilor de nord-est este dată de marginea abruptului calcaros care leagă Vârful Plaiu (1.174 m) de Fulgeriștea (1.148 m) și se continuă spre est la baza versanților împăduriți, de-a lungul unei văi temporare ce coboară până în Valea Gălzii.
Limita sud-vestică urmărește culmea și marginea pădurii care leagă vârfurile Pleșa Caprei (1.139 m), Pleșa Muncelului (1.138 m), Muncel (1.171 m) și Pietrari (1.166 m), suprapunându-se parțial cu limita dintre comunele Întregalde și Galda de Jos. Limita de sud-est este formată de culmea Pietrari, care coboară domol până în Valea Gălzii.
Zona tampon este situată în vest, sub forma unei fâșii late de 150–200 m, care coboară din cele două vârfuri, formând două culmi prelungi. Partea de est a zonei tampon este acoperită aproape integral de păduri ce fac parte din Clasa I de protecție, păduri care nu pot fi exploatate.
Rezervația este formată exclusiv pe calcare masive de vârstă jurasic superioară. La vest predomină șisturile argiloase, gresii și conglomeratele, iar la est se interpune o fâșie de ofiolite între calcare și masa de șisturi argiloase, gresii și conglomerate. În nord-est și nord-vest, calcarele și ofiolitele sunt flancate de conglomerate, gresii, marne și marnocalcare.
Relieful este reprezentat prin cele două masive calcaroase — Plaiu (1.174 m) la nord și Pleșa Caprei (1.139 m) la sud —, rămășițe ale unui vechi platou în care Valea Gălzii a săpat Cheile Întregaldelor, deosebit de pitorești. Datorită intensei carstificări, se întâlnesc aici toate formele specifice de relief carstic: versanți abrupți și golași, vârfuri sub formă de turnuri, creste, ulucuri și peșteri, precum și numeroase acumulări deluvio-coluviale, sub formă de grohotișuri și blocuri de piatră.
În cuprinsul rezervației predomină circulația apelor subterane, cu excepția râului Valea Gălzii, care străbate Cheile Întregaldelor și colectează Pârâul Șindrilești, Pârâul Caprei și alte pâraie mai mici. În partea de sud-est, apele sunt adunate de Pârâul Găldița, Pârâul Turcului și Hoanca Paltinului.
Din punct de vedere al vegetației, versanții moderați și slab înclinați sunt acoperiți cu păduri de fag (Fagus sylvatica), în amestec cu gorun (Quercus petraea), iar pe unele creste apar pinul (Pinus sylvestris) și molidul (Picea abies). Versanții golași și însoriți, cu substrat de bolovăniș și pietriș și cu expunere nord-vestică, sudică și sud-est, sunt acoperiți de pajiști de stâncărie, alcătuite predominant din coada iepurelui (Sesleria rigida) și o specie de colilie (Stipa pulcherrima).
Local, pe versanți, apar pâlcuri de arbuști: scoruș (Sorbus dacica, Sorbus aria, Sorbus graeca), mojdrean (Fraxinus ornus), cetina de negi (Juniperus sabina) și o specie de măceș (Rosa spinosissima). Coastele sudice ale Vârfului Plaiu, abrupte și golașe, sunt lipsite de păduri, fiind acoperite de specii calcofile, specifice stâncilor calcaroase.
Masivul sudic, care culminează în Vârful Pleșa Caprei, constituie partea cea mai interesantă a Cheilor Întregalde, întrucât pe versantul său nordic vegetează floarea-de-colț (Leontopodium alpinum var. întregaldense). Cheile Întregalde fac parte din Patrimoniul Național al Monumentelor Naturii, fiind recunoscute ca rezervație botanică, datorită prezenței acestei flori care se dezvoltă la cea mai joasă altitudine din țară (500–800 m). Acest fenomen este posibil datorită climatului specific, generat de curenții de aer rece care traversează întregul culoar al cheilor.
Floarea-de-colț, cunoscută și sub denumirile populare albumea sau floarea reginei, împreună cu narcisa (Narcissus stellaris), sunt declarate monumente ale naturii.
Zona strict protejată este constituită din cheile propriu-zise, cu o lungime de 800 m, la care se adaugă crestele și abrupturile calcaroase ce se extind în nord până la Vârful Plaiu (1.174 m), iar în sud până la vârful cu altitudinea de 1.190 m, situat la 600 m nord de Dealul Caprei (1.212 m). Ansamblul are formă ovală, extinzându-se pe o lungime de 2.200 m și având o lățime medie de 600 m (800 m în partea de sud și 400 m în partea de nord), însumând o suprafață totală de aproximativ 130 ha.
Sursa: https://roumania.wixsite.com/galda/obiective-turistice
